Infecțiile nosocomiale au fost prezente la unii dintre pacienții răniți în incendiul din clubul Colectiv, însă în majoritatea cazurilor tratamentul adecvat al infecțiilor nosocomiale a determinat o evoluție favorabilă, cele mai multe decese înregistrându-se în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave – reiese din studiul efectuat de Direcția de Sănătate Publică București, la solicitarea Ministerului Sănătății.
“În privința pacienților victime ale accidentului de la Colectiv, probele microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecție cu germeni multirezistenți implicați frecvent în infecții nosocomiale, singuri sau asociați; această situație medicală era probabilă la cei cu arsuri extinse, la care practic apărarea locală oferită de tegumente nu mai există și care au necesitat numeroase manopere medicale. În cazul răniților în incendiul din data de 30 octombrie 2015, infecțiile nosocomiale au fost prezente la unii dintre pacienți. În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infecțiilor nosocomiale a determinat o evoluție favorabilă. Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de opt — zece ori”, se arată într-un comunicat transmis luni de Ministerul Sănătății.
Evaluarea DSP București, realizată în perioada 3 — 16 decembrie, relevă că există “un grad redus de raportare a infecțiilor nosocomiale pentru luna noiembrie”. Astfel, incidența infecțiilor raportate în luna noiembrie variază între 0 și 0,8%, cu excepția Spitalului Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri unde este de 2,8%.
Sursa citată menționează că autocontrolul efectuat de spitale a izolat în ultima perioadă câteva cazuri de prezență a unor germeni cu potențial de multirezistență la antibiotice (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Klebsiella spp, MRSA).
Pe de altă parte, evaluarea DSP București a identificat și prezența de Klebsiella pneumoniae și de Staphylococcus aureus în probe recoltate de la Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, respectiv Enterobacter aerogenes și Staphylococcus aureus de la Spitalul Clinic de Urgență “Sfântul Pantelimon”.
În urma unui chestionar complex adresat managerilor celor 11 unități sanitare care au tratat pacienți de la “Colectiv” a reieșit că izolarea pacienților în secții de ATI special dedicate pacienților — victime ale accidentului din clubul Colectiv a fost posibilă în șase spitale, nu însă în fiecare caz cu gruparea în același salon a pacienților infectați sau colonizați cu aceeași bacterie cu risc epidemiologic.
În urma chestionarului a mai reieșit că diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la opt dintre spitale; patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat; metodele de determinare a rezistenței bacteriene la antibiotice și normele de interpretare ale acestei rezistențe sunt variabile și uneori neactualizate; dintre cele 11 spitale, toate au beneficiat de cantitățile necesare și suficiente de dezinfectanți pentru a asigura dezinfecția suprafețelor.
Pe de altă parte, dintre cele 11 spitale, șapte unități au putut asigura personal medical și auxiliar special dedicat pacienților arși, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienți colonizați sau infectați cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic. Insuficiența personalului a fost principalul motiv invocat pentru această situație.
Din coroborarea răspunsurilor la chestionar cu discuțiile purtate cu reprezentanții spitalelor a mai reieșit că: nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulația germenilor în spital; dotarea actuală a unor laboratoare și/ sau externalizarea lor nu permite în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecțiilor (în special diagnosticul etiologic al infecțiilor și identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotic; serviciul de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale din cadrul spitalelor are capacitate variabilă de a implementa recomandările pe care le face, de multe ori considerentele de natură economică fiind invocate de management ca obstacole; lipsește din spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecționist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru 1 — 2 pacienți critici) este mai mult decât insuficient ceea ce determină ca riscul de infecție să crească.
Totodată, nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile: screeningul, izolarea pacienților, curățenia/ dezinfecția în funcție de zona de risc, se arată în comunicatul Ministerului Sănătății. Deși există o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianța personalului fiind scăzută, ceea ce atestă o nevoie de instruire temeinică, în funcție de specificul unității sanitare și axată pe problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie și rezistență microbiană, consum de antibiotice, identificarea numărului real de infecții nosocomiale din unitate.
“Aceste neajunsuri au cauze diverse, au fost acumulate în timp și se datorează în principal modului de organizare a unităților sanitare impus de limitările arhitectonice ale acestora și lipsei de personal medical. Nu au fost identificate cazuri în care personalul medical să nu-și fi făcut corect datoria, dimpotrivă prin efortul lor medicii, asistenții medicali și alți membri ai echipelor medicale au reușit să trateze cu succes majoritatea pacienților internați în spitalele pe care le deservesc”, reiese din comunicatul Ministerului Sănătății.
Sursa: AGERPRES
