În fiecare an, pe 7 aprilie este marcată Ziua Mondială a Sănătății, ocazie cu care sunt scoase în evidenţă aspecte importante legate de sănătate, cum ar fi sănătatea mintală, îngrijirea mamelor şi a copiilor, dar şi schimbările climatice cu repercusiuni asupra sănătăţii.
În acest an, tema satbilită de OMS este „Building a fairer, healthier world for everyone”, în contextul în care, în ultimii ani, ţările din Pacificul de Vest au cunoscut o creştere economică rapidă, dublată de migraţie şi urbanizare, care au creat ocazii pentru mulţi oameni de a avea o viaţă mai bună. Însă, mulţi alţii au rămas în urmă. Pandemia de COVID-19 a lovit și mai tare aceste categorii, a redus câştigurile recente în domeniul sănătăţii şi a împins mai mulţi oameni în sărăcie şi nesiguranţă alimentară, amplificând inegalităţile de gen, sociale şi de sănătate.
Cu ocazia Zilei mondiale a sănătăţii, OMS face apel la acţiuni de eliminare a inechităţilor în materie de sănătate, ca parte a unei campanii globale de-a lungul unui an, pentru a aduce oamenii împreună şi de a construi o lume mai corectă şi mai sănătoasă. Campania evidenţiază principiul constituţional al OMS conform căruia „obţinerea celui mai înalt standard de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei fiinţe umane fără deosebire de rasă, religie, credinţă politică, condiţie economică sau socială”, potrivit https://www.who.int.
Lumea în care trăim este o lume, încă, inegală. Inechităţile în materie de sănătate nu sunt doar nedrepte şi incorecte, dar ameninţă şi progresele înregistrate până în prezent. De asemenea, aceste inegalităţi au capacitatea de a mări, mai degrabă decât de a restrânge decalajele existente. Cu toate aceste neajunsuri, inegalităţile în materie de sănătate pot fi prevenite prin strategii care acordă o atenţie sporită îmbunătăţirii echităţii în sănătate, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile şi marginalizate. COVID-19 a lovit cu putere toate ţările, dar impactul său a fost cel mai dur asupra acelor comunităţi care erau deja vulnerabile, mai expuse la boală, cu mai puţine şanse de a avea acces la servicii de calitate de îngrijire a sănătăţii şi cu mai multe şanse de a experimenta consecinţe nefavorabile ca rezultat al măsurilor luate pentru a reduce pandemia.
De aceea, OMS face apel la lideri să se asigure că comunităţile sunt în fruntea proceselor de luare a deciziilor şi că toată lumea are condiţii de viaţă şi de muncă care să conducă la o sănătate mai bună. În acelaşi timp, îndeamnă liderii să monitorizeze inechităţile în materie de sănătate şi să se asigure că toţi oamenii pot accesa servicii de sănătate de calitate, în funcţie de nevoile şi valorile lor din cadrul comunităţilor lor.
În 1948, cu prilejul primei întruniri globale dedicată sănătăţii şi găzduită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătăţii. La această dată a intrat în vigoare Convenţia OMS; iar ziua mondială a sănătăţii a fost marcată pentru prima dată în 1950.