Actualul sistem de îngrijiri paliative acoperă doar 10% din ceea ce ar fi nevoie la nivel de țară, în 18 județe aceste servicii lipsind în totalitate, a declarat, joi, la Alba Iulia, președintele Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative (ANIP), Mălina Dumitrescu.
Prezentă Conferința Națională de Îngrijiri Paliative de la Alba Iulia, intitulată “Îngrijirea paliativă: experiențe, dezvoltare, profesionalism”, Dumitrescu a apreciat că, începând din 2017, aceste servicii sunt ‘pe un trend ascendent’. Ea a spus că, în cei 25 de ani de când au început primele servicii de acest gen, a fost ‘o dezvoltare relativ necoordonată și aleatorie’ în toate județele țării, însă de anul acesta se poate vorbi de o dezvoltare ‘mai adunată’.
Președintele ANIP a precizat că există o strategie națională, potrivit căreia, până în anul 2020, ar trebui să existe în toate județele țării un minimum de servicii de îngrijiri paliative, reprezentate prin cel puțin câte o unitate cu 25 de paturi de paliație, câte două echipe de îngrijiri paliative la domiciliu și câte două ambulatorii pentru îngrijirea paliativă.
“Toate astea cred că vor intra într-o dezvoltare care poate fi susținută prin proiectul Băncii Mondiale (încheiat cu Ministerul Sănătății, prin Guvern — n.r.). Asta va însemna nu doar dezvoltare de servicii, ci și instruirea personalului, crearea unui cadru legislativ, ca toate aceste servicii, în momentul în care vor începe să funcționeze, să aibă și o susținere financiară și umană”, a declarat Dumitrescu.
Ea a precizat că din cele 250 de milioane de euro acordate de Banca Mondială, până în 6 milioane de euro vor merge către dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative și instruirea personalului.
Dumitrescu a mai spus că se observă în ultimii ani ‘o creștere aproape exponențială a serviciilor de îngrijiri paliative în unități cu paturi în zona privată’.”În momentul în care acestea sunt într-un sistem privat, există acea barieră financiară pentru pacientul obișnuit. Credem că important este ca aceste servicii să fie în sistemul public de sănătate, fie în regim caritabil, prin organizații neguvernamentale care oferă aceste servicii în gratuitate”, a afirmat președintele ANIP.
Mălina Dumitrescu a precizat că la nivelul Ministerului de resort există un grup de lucru din care fac parte mai mulți medici, care au în vedere crearea unui model de îngrijire paliativă care să poată fi integrat în sistemul de sănătate, în așa fel încât pacienții, oriunde și la orice moment când ar avea nevoie de îngrijiri paliative, să le poată accesa într-un fel sau altul. ‘Cred că Grupul acesta de lucru a făcut foarte mari pași în anul acesta, în sensul creării unui cadru legislativ care să permită dezvoltarea acestor servicii în anul viitor, prin integrarea în viitorul contract-cadru, care este acum în discuție la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și a normelor’, a mai spus președintele ANIP.
La rândul său, Răzvan Curcă, medic oncolog cu atestat de îngrijiri paliative, membru în grupul constituit pe lângă MS, a subliniat că, pe lângă pacienții oncologici, sunt și alte categorii de pacienți care ar putea să beneficieze de un astfel de tip de serviciu — pacienții cu demențe, cu sechele după un accident vascular, cu stadii finale de boală pulmonară cronică sau cu insuficiență cardiacă.
Răzvan Curcă a explicat că pacienții pot să acceseze în mai multe puncte sistemul de îngrijiri paliative. “De exemplu, există și echipe de îngrijire la domiciliu, care ar fi baza sistemului, cel mai ușor accesibile de către pacient. Apoi, la nivel teoretic ar trebui să fie ambulatoriul de îngrijiri paliative, care încă nu este finanțat de Casa de Asigurări și sperăm ca de la anul să fie finanțat, și apoi există secțiile, unitățile cu paturi de îngrijiri paliative în care pacienții pot fi spitalizați. Se pot oferi servicii atât în unități aparținând sistemului public, (…)pe de altă parte există și hospice-uri, de obicei organizate sau sub egida unor ONG-uri, care pot asigura, la fel, servicii de tip unitate cu paturi”, a precizat Curcă.
Medicul a mai spus că totul trebuie gândit ca un sistem unitar, care să permită continuitatea îngrijirilor, pentru că pacienții cu îngrijiri paliative au multiple nevoi și necesită o asistență în echipă. ‘Deci, ai nevoie de o echipă de îngrijiri paliative care să includă cel puțin un medic, un asistent, un asistent social, psiholog, un consilier de îngrijire spirituală’, a conchis Răzvan Curcă.
Peste 200 de participanți sunt prezenți la cea de-a XVIII-a Conferință Națională de Îngrijiri Paliative desfășurată la Alba Iulia, printre subiectele care vor fi abordate aflându-se situația actuală a paliației în România, leadership, tratamentul durerii și a altor simptome, cazuri dificile, îngrijiri paliative pediatrice, comunicarea cu pacientul și familia, manevre și tehnici în îngrijirea paliativă de bază. Organizatorii conferinței sunt Hospice Casa Speranței și ANIP, iar parteneri Primăria Alba Iulia și Consiliul Județean Alba.
Sursa: AGERPRES
