Creşterea bugetului pentru medicamente este insuficientă, iar introducerea calculului diferenţiat devine imperativă pentru menţinerea pe piaţă a medicamentelor ieftine, afirmă Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR).
Într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES, APMGR salută eforturile ministerelor Sănătăţii şi Finanţelor de identificare a unor soluţii care să ducă la asigurarea accesului la medicamente pentru toţi românii, însă atrage atenţia că ajustarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu inflaţia nu este nici pe departe suficientă pentru a preveni dispariţia de pe piaţă a medicamentelor ieftine, cele utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi, în marea lor majoritate, fabricate în România.
APMGR face un apel către conducerile celor două ministere de a promova în cadrul Guvernului, în regim de urgenţă, concomitent cu mărirea bugetului, soluţia introducerii metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback în funcţie de preţul de referinţă generic, o soluţie cu impact aproape nul asupra bugetului de stat.
Potrivit APMGR, conform simulărilor CNAS, prin introducerea acestei metode, încasările din taxa clawback ar fi fost mai mici cu cel mult 0,11 milioane lei în perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019 (cinci trimestre). Taxa clawback s-ar fi redus însă pentru medicamentele ieftine la 18,57% în trimestrul IV al acestui an, faţă de nivelul de 27,53% estimat de CNAS, în caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele inovative scumpe impactul ar fi fost marginal, arată Asociaţia.
“Nu vorbim despre o măsură injustă pentru producătorii de medicamente inovative scumpe, care ar trebui să plătească o taxă marginal mai ridicată, ci de înlăturarea inechităţii existente în prezent, prin care medicamentele ieftine sunt taxate mai mult decât cele scumpe”, a declarat Adrian Grecu, preşedintele APMGR, citat în comunicat.
Datorită faptului că taxa clawback nu se calculează la preţul de producător, ci la preţul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare, arată comunicatul. Din acest moment, taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, în comparaţie cu circa 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei. Acest fapt a fost observat şi de Consiliul Concurenţei care susţine introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback. Aplicarea uniformă a taxei clawback a dus la crearea unor dezechilibre majore în asigurarea accesului la tratament al pacienţilor prin dispariţia a mii de medicamente esenţiale cu preţ redus. Conform unui sondaj IRES publicat recent, unul din trei români care suferă de o boală cronică nu găseşte medicamente prescrise pe reţetă atunci când intră în prima farmacie, relevă sursa citată.
APMGR susţine că alte 2.300 de medicamente vor dispărea de pe piaţă în perioada imediat următoare, completând lista celor aproape 2.000 de medicamente retrase de producători în decursul ultimilor doi ani.
Totodată, APMGR consideră că implementarea calculului diferenţiat concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate – doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat – reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariţia medicamentelor ieftine din România.
Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate destinat consumului de medicamente ar putea creşte cu valoarea inflaţiei cumulată din anul 2012 până în prezent, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătăţii.
Sursa: AGERPRES
