Preşedinţia română la Consiliul UE va continua să construiască pe baza realizărilor anterioare, concentrându-şi atenţia pe îmbunătăţirea măsurilor de prevenire şi control în cazul infecţiilor şi pe optimizarea utilizării antibioticelor în sectoarele uman, animal şi de mediu, pe întărirea dezvoltării şi implementării planurilor naţionale de acţiune prin conceptul ”One Health”, dar şi pe încurajarea solidarităţii între ţări prin activităţi comune în combaterea rezistenţei la antimicrobiene, a declarat vineri ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.
Demnitari şi experţi din domeniul Sănătăţii, reprezentanţi din sectoarele veterinar şi de mediu din statele membre ale UE participă, vineri, la conferinţa “Următorii paşi pentru a face UE o regiune de bune practici în combaterea rezistenţei antimicrobiene”, desfăşurată la Bucureşti, în cadrul Preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene.
“Trebuie să fim atenţi să aliniem Planul de acţiune al UE cu Planul global al OMS de combatere a rezistenţei la antimicrobiene şi să încurajăm statele membre să aloce resursele necesare în lupta împotriva RAM. Setarea unor ţinte ambiţioase şi traducerea hotărârii politice în acţiuni concrete sunt cruciale pentru o evoluţie favorabilă a limitării RAM (Rezistenţa la antimicrobiene – n.r.) şi a consecinţelor sale”, a afirmat ministrul.
Potrivit Sorinei Pintea, Preşedinţia română la Consiliul Uniunii Europene sprijină realizările obţinute în mandatele anterioare de alte state în acest domeniu.
“Opinia OMS este că RAM reprezintă unul dintre primele 10 riscuri globale la adresa Sănătăţii în 2019 şi în anii ce urmează. Este timpul să acţionăm acum, deoarece perioada optimă de intervenţie se scurge cu repeziciune. Fără măsuri imediate, comune sectoarelor uman, animal şi de mediu, multe infecţii pot deveni ameninţări pe scară largă la adresa vieţii şi vor afecta de asemenea sistemele de sănătate şi economiile în Europa şi la nivel global”, a susţinut Pintea.
În opinia sa, RAM este o problemă complexă multi-factorială, care nu afectează doar sistemele de sănătate, ci are impact şi asupra creşterii economice la nivel global, cu un cost estimat de 90 de trilioane de euro în următorii 30 de ani.
“RAM este influenţată de legăturile dinamice dintre sectoarele sănătăţii umane, animale şi de mediu şi constituie una dintre cele mai mari provocări actuale la adresa sănătăţii publice. În ceea ce priveşte impactul direct asupra sistemelor de sănătate, numai în ţările Uniunii Europene/Spaţiului Economic European (UE/SEE), s-au produs cel puţin 670.000 de infecţii cu microorganisme multirezistente, cu peste 33.000 de decese în anul 2015. Această povară a bolii are tendinţa de creştere la nivelul UE şi are impact direct asupra siguranţei pacienţilor”, a arătat Pintea.
Ea a precizat că RAM afectează în cea mai mare măsură ţările cu venituri scăzute şi medii, însă statele membre ale UE nu se găsesc “în spatele unei perdele de protecţie împotriva” acestei ameninţări pentru sănătatea publică şi trebuie să ia măsuri eficace şi să implementeze cele mai bune practici în domeniu pentru a putea ţine sub control fenomenul.
“Parteneriatele pentru reducerea RAM în ţările mai puţin dezvoltate prin programe destinate bolilor infecţioase, sprijinirea iniţiativelor politice adecvate în domeniul RAM în ţările partenere, prin colaborare internaţională şi instrumente specifice, sprijinirea dezvoltării unor sisteme de sănătate adaptabile trebuie să fie pe agenda UE”, a spus Sorina Pintea.
Sursa: AGERPRES
