Nu doar oamenii mari pot fi stresați, ci și copiii. Un ton mai ridicat sau obligarea acestora de a executa acțiuni care nu le sunt pe plac pot reprezenta factori de stres pentru cei mici, sunt de părere specialiștii în psihologie și psihiatrie pediatrică. Stă în puterea noastră de a identifica acești factori stresori și de a-i elimina astfel încât copiii să aibă o bună dezvoltare psiho-emoțională.
Definiția stresului este destul de complexă și vizează mai mulți factori. Pe de o parte este vorba despre trăsăturile de personalitate ale fiecărei persoane, iar pe de altă parte de mediul în care fiecare dintre noi trăiește și se dezvoltă.
„Dacă vorbim despre stres avem clar două mari categorii de variabile. Pe de o parte, ceea ce ține de individ, acele caracteristici personale, individuale, ceea ce ține de persoana stresată, și partea de context, ceea ce este în afara noastră. Și aici este agentul stresor care poate fi unul punctual, testul la matematică de astăzi, sau poate fi o condiție generală nefavorabilă„ susține dr. Carmen Truțescu, medic primar psihiatrie pediatrică.
Și copiii pot fi stresați
De foarte multe ori, în încercarea de a le forma celor mici un anumit tip de atitudine, părinții nu fac altceva decât să-i streseze. Tocmai de aceea, specialiștii recomandă adulților să fie foarte atenți la modul în care transmit mesajele, astfel încât copiii să nu se simtă stresați.
„Contează foarte mult de câte ori pe zi îi spunem un lucru copilului, pe ce ton și când suntem dispuși să cedăm în a mai spune acel lucru dacă tot am văzut că nu am obținut nimic prin repetitivitate. Aici este această nevoie de a vedea care este intensitatea și natura stresorului și în ce măsură ea este acceptabilă socială” mai spune dr. Carmen Truțescu, medic primar psihiatrie pediatrică.