Bugetul sănătății a crescut constant în ultimii ani, însă nevoile în sistemul sanitar sunt departe de a fi acoperite, a declarat joi președintele demisionar al CNAS, Cristian Bușoi.
“Din cele 21,5 miliarde lei, pentru că dăm la o parte banii pe care îi plătim pentru concediile medicale ale CNAS, aproape 70% se duc pe două direcții majore: 8 miliarde merg spre spitale în fiecare an și 7 miliarde merg spre medicamente, spre farmacii și materiale sanitare din diverse programe pe care le gestionează CNAS. Deși vorbim de sume foarte importante, ambele domenii sunt subfinanțate”, a spus Bușoi în cadrul dezbaterii “Restart: Finanțarea sănătății din fonduri europene structurale și de investiții 2014-2020”, organizată de revista “Politici de Sănătate”, sub auspiciile CNAS și ale Comisiei de sănătate din Senat, în colaborare cu Societatea Internațională de Medicină și Chirurgie Regenerativă.
Cristian Bușoi a susținut că accesul la medicamente al populației a crescut mult față de acum zece ani și a arătat că nu mai există plafoane la medicamente și nici cozi la farmacii datorită mecanismului taxei clawback care permite recuperarea cheltuie peste un anumit buget.
“Încă sunt zone în care există nevoie de aprobări ale unor comisii speciale de la CNAS, încă mai există liste de așteptare, am rezolvat din fericire oncologia și nu mai avem liste de așteptare la tratamentele de cancer și nici la hepatite, dar încă nu putem trata toți bolnavii de scleroză multiplă, din păcate încă în domeniul hemofiliei suntem mult sub media europeană dacă luăm toți indicatorii de factori de coagulare pe cap de locuitor. Dacă ne uităm la spitale că sunt în sală manageri de spitale cred că nu este niciun secret să spunem că, deși — și o recunosc și cei mai mulți dintre manageri — poate banii pe care îi au la dispoziție pot fi mai bine cheltuiți și mai eficient, totuși ei sunt insuficienți pentru nevoile pe care le au spitalele în a trata în mod decent pacienții”, a arătat fostul șef al CNAS.
Potrivit acestuia, salariile medicilor și personalului medical sunt încă “mici, neatractive”.
Bușoi a mai spus că în unele spitale bugetele sunt insuficiente pentru achiziționarea de medicamente sau materiale sanitare, iar pacienții trebuie în acest cazuri să și le plătească singuri.
“Sunt încă multe lucruri care ar necesita o finanțare mai adecvată a spitalelor. Pe toate capitolele bugetare nevoile sunt insuficiente. Dacă ne-am uita la Ministerul Sănătății, am vedea că au la dispoziție de 10 ori mai puțini bani decât nevoile pentru investiții în infrastructură, investiții deja privite cu foarte multă atenție, deja evaluate, deja considerate a fi eligibile”, a declarat Cristian Bușoi.
În opinia sa, a atrage fonduri europene în sănătate este o obligație și o necesitate absolută.
“Cred că lecțiile exercițiului financiar care tocmai s-a încheiat vor fi pe deplin învățate și că din punct de vedere al atragerii banilor europeni în general și în sănătate în special lucrurile se vor desfășura mult mai accelerat decât s-a întâmplat în perioada trecută. Am avut câteva proiecte importante pe Programul Operațional Creșterea Competitivității și aici vă spun că cele mai spectaculoase și mai importante ale CNAS s-au finanțat pe această axă. Vorbim de proiectul prescripția electronică, care a atras 48 de milioane de lei din fonduri europene. Astăzi avem peste 68 de milioane rețete eliberate în sistemul electronic, peste 95% dintre rețetele care se eliberează sunt acum în sistem electronic. Sigur este acea zonă specială a Casei OPSNAJ, unde se lucrează în off-line pentru că așa este legislația de protecția a personalului din această zonă. Al doilea proiect pe care l-am preluat și care este aproape de realizare — în 21 martie începe faza de testare și din 20 aprilie deja platforma este gata — este dosarul electronic de sănătate. 81 milioane lei din fonduri europene va atrage acest proiect, va crea o platformă modernă, pionierească în UE, pentru că nu sunt multe țări care au dosare electronice ale pacienților”, a arătat fostul președinte al CNAS.
Bușoi a precizat că a depus în mandatul său încă opt proiecte eligibile pentru secțiunea de e-health.
“Îmi manifest speranța că o parte dintre aceste proiecte care au fost muncite în aceste opt luni și depuse deja pe call-ul care s-a ținut la sfârșitul anului trecut pot avea o bună șansă pentru a fi promovate în viitorul exercițiu financiar. Este bine dacă vom reuși să atragem bani europeni pentru a avea trei spitale regionale de urgență, așa cum există în proiectul pe care în momentul acesta Guvernul îl negociază cu CE și înțeleg că negocierile ar trebui se încheie cel mai devreme în martie-aprilie. Vor fi investiții în ambulatoriu, pentru că unele dintre obiectivele strategice ale reformei în sănătate este să mai degrevăm spitalele de acele cazuri care pot fi rezolvate la nivelul medicii primare. Pentru medicina primară se intenționează construirea a 100 de centre de permanență. Acesta este viitorul pentru acele zone în care acum sunt deservite de spitale”, a afirmat Bușoi.
El a susținut că multe dintre spitalele mici din România sunt doar centre de tranzit între locul în care vine pacientul, stă câteva zile, eventual este raportat pentru a-și face indicatorii, după care este transferat către un spital din București sau alt centru universitar sau din capitala de județ.
“Este o greșeală să desființăm spitale, este o greșeală să lăsăm zone rurale fără acces la servicii medicale, dar aceste spitale mai mici trebuie încetul cu încetul să ofere acele servicii pe care le pot cu adevărat oferi. Creșterea eficienței energetice este un alt obiectiv și multe dintre spitalele județene vor fi reabilitate”, a conchis Bușoi.
Sursa: AGERPRES
