Anxietatea este în creștere accelerată în România și devine o realitate comună pentru un număr tot mai mare de români. Potrivit datelor recente, țara noastră se află în topul statelor europene cu cea mai rapidă creștere a cazurilor de anxietate, dublând numărul pacienților internați pentru tulburări anxioase în doar un an. În acest context, o înțelegere mai profundă a modului în care funcționează creierul unei persoane afectate de anxietate devine esențială.
Anxietatea – o creștere alarmantă, susținută de factori multipli
La Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, numărul cazurilor lunare de anxietate a crescut de la aproximativ 250 în 2024 la peste 520 în 2025. Medicii atrag atenția asupra unei presiuni tot mai mari asupra sistemului medical, dar și asupra faptului că o parte semnificativă a populației nu ajunge niciodată la tratament specializat.
Printre cauzele acestei evoluții se numără vulnerabilitățile socio-economice. România are una dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie din Uniunea Europeană. În același timp, lipsa accesului la servicii de sănătate mintală eficiente și stigma asociată cu problemele psihice contribuie la adâncirea crizei. Un alt factor critic este mediul digital. România se situează în primele patru țări din Europa la nivelul agresiunii cibernetice în rândul adolescenților, fenomen asociat direct cu anxietatea și depresia.
Anxietatea este în creștere accelerată în România. Ce se întâmplă în creierul unei persoane anxioase?
Dincolo de simptomele evidente – neliniște, palpitații, iritabilitate – anxietatea lasă urme vizibile la nivel cerebral. Studiile de neuroimagistică și evaluările qEEG (electroencefalogramă cantitativă) arată că persoanele cu anxietate prezintă o hiperactivare a rețelei implicite (default mode network), responsabilă pentru ruminare, gânduri automate și proiecții negative despre viitor.
Această rețea devine excesiv de conectată, în special în absența stimulilor externi. Cu alte cuvinte, creierul anxios continuă să funcționeze într-o stare de alertă chiar și în momentele de repaus. Activitatea electrică în zonele frontale poate fi haotică sau supraîncărcată, ceea ce explică dificultățile de concentrare, somnul neodihnitor și epuizarea mentală.
Evaluarea qEEG de la Institutul BrainMap ajută la reglarea tiparelor anxioase
Conform specialiștilor de la Institutul BrainMap, evaluarea qEEG permite identificarea timpurie a tiparelor cerebrale atipice asociate cu anxietatea. Această analiză, care durează doar 14 minute, oferă o hartă neurocognitivă precisă a activității cerebrale, permițând diferențierea între o anxietate de natură psihologică și una de origine neurofiziologică.
Potrivit Dr. Diana Nemeș, expert cu peste 20 de ani de experiență în neurofeedback, o mare parte dintre pacienți prezintă o supraconectivitate în zonele cerebrale implicate în răspunsul la stres. Această informație devine crucială în alegerea unui plan terapeutic personalizat, care poate include antrenamente de reglare cerebrală prin neurofeedback.
Neurofeedback-ul este o metodă noninvazivă care utilizează feedback vizual și auditiv pentru a ajuta pacientul să regleze activitatea electrică a creierului. Într-un studiu publicat în Science Direct, aplicarea a 20 de sesiuni de neurofeedback unui pacient oncologic cu anxietate a condus la o scădere semnificativă a scorurilor de anxietate.
BrainMap: echilibru prin neuroreglare
La Institutul BrainMap, evaluarea qEEG este doar începutul. În funcție de rezultatele obținute, se construiește un protocol personalizat care poate include neurofeedback, fotobiomodulație sau stimulare transcraniană. Aceste tehnologii, bazate pe 60 de ani de cercetări în neuroștiință, urmăresc să restabilească echilibrul cerebral prin stimularea neuroplasticității – capacitatea naturală a creierului de a se adapta și reorganiza.
BrainMap nu se adresează doar anxietății, ci și altor afecțiuni precum depresia, ADHD, tulburările de somn, dependențele sau chiar bolile neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson. Într-un context în care anxietatea este în creștere accelerată în România, iar tot mai mulți români se confruntă cu lipsa unui sprijin eficient, abordarea neuroterapeutică devine o alternativă viabilă și validată științific.
Mai multe informații despre evaluarea qEEG pot fi găsite pe site-ul oficial al Institutului BrainMap.
