România se numără printre ţările europene cu cea mai mare proporţie a diagnosticelor HIV realizate tardiv, peste 60% dintre cazuri fiind identificate într-un stadiu avansat al infecţiei.
Problema diagnosticului întârziat a fost una dintre principalele semnale de alarmă formulate în cadrul unei dezbateri europene privind capacitatea Europei de a atinge obiectivul de a pune capăt epidemiei de HIV/SIDA ca ameninţare de sănătate publică până în 2030.
La nivelul Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European sunt raportate anual aproximativ 24.000-25.000 de diagnostice de infecţie HIV, iar numărul acestora nu mai scade, ca în perioada anterioară. În prezent, aproape 800.000 de persoane trăiesc cu HIV în regiune.
Cele mai recente date Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) arată că, în 2024, 48% dintre diagnosticele HIV din statele membre ale UE au fost tardive.
ECDC defineşte “diagnostic HIV tardiv” ca fiind diagnosticarea unei persoane cu CD4 < 350 celule/mm³, excluzând copiii sub 15 ani şi persoanele cunoscute anterior ca HIV pozitive.
Potrivit datelor ECDC pentru 2024, România avea a patra cea mai ridicată proporţie a diagnosticelor HIV tardive, după Croaţia, Suedia şi Bulgaria.
Subiectul a fost discutat pe 10 septembrie, în cadrul evenimentului Euractiv “Ending HIV in Europe – Are we moving fast enough to achieve the 2030 targets?”, la care au participat eurodeputaţii Marc Angel şi Kristian Vigenin, Mary Horgan, Chief Medical Officer al Departamentului de Sănătate din Irlanda, Nicoletta Policek, co-preşedinte al HIV Prevention Alliance, şi Giedrius Likatavicius, specialist implicat în răspunsul la HIV în Lituania. Evenimentul a fost susţinut de Gilead.
