Medicii Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara au realizat, în premieră, un studiu dedicat cancerului pulmonar. Cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de mortalitate generată de o boală oncologică, în timp ce 12 mii de români sunt diagnosticați cu această boală anual.
Studiul realizat la Timișoara a fost realizat pe parcursul a 12 ani și a inclus peste 4000 de persoane.
„Studiul se întinde pe o perioadă îndelungată, de 12 ani, dar, din analiza datelor, am constatat că în ultimii 5 ani a existat o creştere dramatică, de 80%, a numărului de pacienţi diagnosticaţi cu o boală oncologică. Analiza noastră arată că această creştere reflectă modificări epidemiologice reale, care depăşesc simplele influenţe ale perturbărilor din sistemul sanitar. Aceasta este susţinută atât de îmbătrânirea populaţiei în regiune, cât mai ales de îmbunătăţirea capacităţilor de diagnostic. Am reuşit să înfiinţăm un HUB imagistic ultraperformant la Spitalul Victor Babeş care cuprinde: două CT, două RMN-uri, dintre care unul de 3 Tesla, care ne ajută extrem de mult în diagnosticarea imagistică a bolilor oncologice. Dacă vorbim în cifre absolute, avem 5145 de internări cu diagnosticul de neoplasm pulmonar primar, în perioada 2013‑2024, şi 4206 pacienţi unici care au fost trataţi în cadrul spitalului. În plus, vorbim de aproape o dublare a cazurilor în ultimii doi ani, mă refer la 2022‑2024, când am înregistrat 624 de cazuri/an, faţă de perioada 2013‑2020, când au fost diagnosticate 345/an. Iar pentru 2025 cifra este în creştere. Proiecţia pentru acest an este de 700 de cazuri noi. Trebuie spus că din studiu a fost eliminată perioada de pandemie, de doi ani, când spitalul a tratat îndeosebi pacienţi cu Covid 19” susține dr. Cristian Oancea, managerul unității medicale din Timișoara.
Datele au fost culese din baza de date electronică a spitalului și au cuprins informații referitoare la dependența de tutun a pacienților.
„Analiza computerizată a procesat simultan 761 de caracteristici clinice, patologice şi geografice ale pacienţilor – de la datele de bază (vârstă, sex) până la profilul genetic al tumorilor. Algoritmul a identificat singur pattern-uri în această cantitate uriaşă de date, nu am influenţat analiza prin presupunerile cercetătorilor, revelând cinci grupuri distincte de pacienţi cu nevoi terapeutice diferite. Validarea prin metode statistice multiple a confirmat că aceste grupuri nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă diferenţe reale în depistarea şi evoluţia bolii. Geocodificarea pacienţilor a permis analiza distribuţiei spaţiale a bolii, clasificând reşedinţa la momentul internării în patru categorii: centrul metropolitan Timişoara, zonele suburbane, zonele rurale din judeţul Timiş şi cazurile din afara judeţului. Această abordare a dat detalii interesante, cum ar fi concentrarea fumătorilor extremi în zonele rurale”, a declarat dr. ing. Versavia Ancuşa de la Universitatea Politehnica Timişoara.
