Când un copil acuză dureri abdominale, are infecții urinare repetate sau simptome aparent banale, părinții se confruntă adesea cu aceeași întrebare: ce investigație este sigură, rapidă și relevantă? De cele mai multe ori, răspunsul este ecografia pediatrică. „De fiecare dată când medicul are nevoie să examineze structurile interne fără a expune copilul la radiații sau proceduri invazive, ecografia este adesea prima alegere”, a precizat dr. Carmen Baciu, medic pediatru în cadrul MedLife Galați.
Ecografia pediatrică este o metodă imagistică neinvazivă, care folosește ultrasunete și este utilizată pentru a vizualiza organele și structurile interne ale copiilor. „Copiii nu sunt doar ‘adulți mici’. Organele lor sunt mai mici, aflate în dezvoltare, iar patologiile sunt specifice vârstelor pediatrice. De aceea, tehnica de examinare și interpretarea imaginilor sunt adaptate particularităților copilului,” a subliniat dr. Carmen Baciu, care efectuează ecografii micilor pacienți.
Ecografia — investigație de primă linie în durerea abdominală acută la copii
Siguranța este principalul atu al ecografiei. Fără radiații, fără durere și fără efecte adverse, aceasta poate fi utilizată ori de câte ori este nevoie. „Ecografia la copii este recomandată în foarte multe situații datorită siguranței metodei de examinare. De exemplu, în durerile abdominale – unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medic în pediatre, dar și în infecții urinare, tulburări de tranzit, vărsături repetate, traumatisme, suspiciuni de malformații renale sau digestive, evaluarea organelor interne și controale preventive. De asemenea, pentru examinarea șoldului la sugar în screeningul luxației congenitale de șold, pentru monitorizarea cardiacă la sugarii și copiii cu patologie asociată cordului, pentru investigarea structurilor limfatice, tiroidă, glande salivare”, a explicat medicul.
Ecografia identifică multiple cauze de durere abdominală la copii, inclusiv apendicita, pietrele la rinichi cunoscute sub numele de litiază renală sau obstrucții intestinale, demonstrând utilitatea metodei în evaluarea urgentă a copilului, potrivit studiilor internaționale.
Într-un studiu clinic, ecografia a demonstrat sensibilitate 86.5% și specificitate 95.2% pentru multiple patologii abdominale la copii, evidențiind utilitatea metodei pentru aflarea cauzelor simptomelor abdominale.
Diagnosticul precoce poate face diferența
Unul dintre cele mai importante beneficii ale ecografiei pediatrice este capacitatea de a depista afecțiuni înainte ca acestea să provoace complicații. „Ecografia permite depistarea rapidă a malformațiilor renale, a dilatațiilor căilor urinare, a semnelor de inflamație intestinală, a steatozei hepatice, a colecistopatiilor și a adenopatiilor mezenterice”, a subliniat dr. Baciu.
Această identificare timpurie înseamnă „intervenții precoce, mai eficiente și tratamente mai puțin invazive, care pot preveni complicațiile pe termen lung”.
Investigația care „vede” ce nu doare încă
Există situații în care analizele de sânge nu indică nimic alarmant, însă copilul continuă să aibă simptome. În aceste cazuri, ecografia poate oferi răspunsuri esențiale.
„Ecografia pediatrică poate detecta numeroase probleme care nu dau simptome evidente și nu apar în analizele de sânge”, a mai explicat medicul. De la dilatații renale fără durere, până la chisturi descoperite întâmplător sau ganglioni măriți, investigația poate clarifica cauze aparent misterioase.
„În multe situații, ecografia este cea care explică simptome aparent banale, cum ar fi durerea abdominală recurentă sau infecțiile urinare repetate, chiar dacă analizele sunt normale,” a afirmat pediatrul.
Ecografia, adaptată vârstei. Cum se pregătește copilul pentru ecografie?
Ecografia pediatrică nu este o investigație „standard”, aplicată identic tuturor copiilor. „La sugari, organele sunt mai mici și încă în dezvoltare, ceea ce necesită sonde speciale și o abordare mai delicată”, a precizat dr. Baciu. În plus, colaborarea este diferită: sugarii trebuie liniștiți, în timp ce copiii mai mari pot primi indicații și pot coopera activ. „Ecografia pediatrică trebuie adaptată vârstei și nivelului de cooperare al copilului,” este de părere pediatrul.
Pregătirea copilului pentru ecografie depinde de tipul investigației. De exemplu: pentru ecografia abdominală se recomandă vezica urinară ușor plină și evitarea unei mese foarte consistente înainte cu minimum 4 ore pentru a obține imagini cât mai clare. Pentru ecografia pelvină sau renală, vezica trebuie să fie plină, de aceea părinții sunt sfătuiți să-i ofere copilului lichide înainte de examinare. Ecografia șoldului la sugar nu necesită pregătire specială, ci este important ca bebelușul să fie liniștit și confortabil. Dr. Baciu susține că există câteva diferențe importante între ecografia la sugari și la copii mai mari:
- Dimensiunea și maturitatea organelor: La sugari, organele sunt mai mici și încă în dezvoltare, ceea ce poate necesita sonde speciale și o abordare mai delicată.
- Colaborarea: Sugarii nu pot sta nemișcați, așa că examinarea se face adesea cu ajutorul părinților sau prin tehnici de calmare, în timp ce copiii mai mari pot înțelege instrucțiunile și pot coopera.
- Tipul investigațiilor: La sugari se fac frecvent ecografii de screening, cum sunt cele pentru șold sau uneori pentru rinichi, pentru a depista probleme precoce, în timp ce la copiii mai mari ecografia este adesea orientată spre simptome specifice, cum ar fi dureri abdominale sau traumatism.
- Timpul de examinare: La sugari, examenul poate fi mai scurt, dar necesită răbdare pentru a obține imagini clare, în timp ce copiii mai mari pot sta nemișcați mai ușor și pot fi examinați mai rapid.
De asemenea, la sugari, ecografia abdominală se face ideal înainte de masă. La copiii mari este importantă pregătirea psihologică și explicarea procedurii. Durata unei ecografii la copii depinde de vârsta copilului și de tipul investigației. În general, examinarea durează între 15 și 30 de minute. În timp ce la sugari sau copii mici, poate dura puțin mai mult, la copiii mai mari, care pot coopera și înțeleg indicațiile medicului, ecografia este de obicei mai rapidă. Important este ca investigația să fie făcută cu răbdare și atenție, pentru a nu pierde detalii importante.
Un caz care a schimbat destinul unei familii
Dr. Baciu a avut recent la cabinet un băiat cu vârsta de 12 ani, care se confrunta de luni de zile cu dureri abdominale, fără să aibă însă un diagnostic clar.
„Primise recomandare de analize de sânge de la medicul de familie și singura modificare relevantă era un număr foarte mare de eozinofile. Ne puteam gândi la o patologie inflamatorie sau imunologică, dar pentru că durerile erau nespecifice, copilul primise doar tratamente simptomatice, fără ameliorare.
În momentul prezentării în clinica noastră pentru consultul pediatric, durerile erau foarte intense, așa că am decis efectuarea unei ecografii abdominale”, a povestit dr. Baciu.
Această investigație a evidențiat modificări importante la nivelul intestinului: îngroșarea semnificativă a peretelui intestinal, pierderea structurii normale, o hipervascularizație intestinală și ganglioni mezenterici măriți, toate asociate cu durere accentuată la aplicarea transductorului pe abdomen. Investigațiile ulterioare au confirmat boala celiacă, asociată cu esofagită eozinofilică. Mai mult, diagnosticul de celiachie al copilului a dus la descoperirea aceleiași afecțiuni și la mama și sora lui.
„Acest caz demonstrează cât de important este un diagnostic corect și cât de decisiv poate fi rolul ecografiei pediatrice, nu doar pentru copil, ci uneori pentru întreaga familie,” a mărturisit medicul. Știința confirmă faptul că ecografia detectează grosimea peretelui intestinal, inflamația în boli inflamatorii intestinale și severitatea bolii inflamatorii intestinale la copii, oferind medicilor un instrument non-invaziv valoros.
Ecografia se efectuează doar atunci când există un motiv medical
„La un copil sănătos, ecografia ca screening nu este recomandată de rutină”, a atras atenția dr. Carmen Baciu, cu câteva excepții clare, precum ecografia de șold la sugari pentru screeningul luxației congenitale de șold sau ecografia renală la sugarii sau copiii cu anumiți factori de risc la care se cere o monitorizare periodică sau investigațiile renale la copiii cu factori de risc.
„În restul cazurilor, ecografia se efectuează doar atunci când există un motiv medical. Orice investigație trebuie să fie justificată și utilă, nu doar efectuata de rutină”, este concluzia medicului Carmen Baciu.
**
Surse:
https://link.springer.com/article/10.1186/s12887-025-06059-9
https://academic.oup.com/ibdjournal/article/30/3/402/7179951
