Foarte mulți părinți încearcă să transpună propriile vieți în cele ale copiilor. Cauzele care generează acest comportament sunt multiple și au legătură cu trecutul adulților care, cel mai probabil, au fost crescuți în același mod. Există însă suficiente metode prin care ne putem crește copiii sănătos pentru a-i transforma în adulți echilibrați emoțional și responsabili.
„Cel mai important ar fi să înțelegem de ce se petrece o astfel de repetiție? Pare că trăiesc viața mamei mele. Iar aici există câteva explicații. Una dintre ele se referă la modul în care părinții își cresc copii. Se referă la toate strategiile pe care părintele le pune în interacțiunea sa cu copilul” susține prof. Diana Vasile, Doctor în Psihologie, co-fondator și președinte ISTT.
Modelele de creștere a copilului
Specialiștii vorbesc despre două modele sau metode prin care copiii sunt crescuți în familiile lor. Unul este cel legat de similaritate, prin care părinții transpun comportamentul lor asupra copilului, iar altul legat de stimularea autonomiei. Acest model este considerat benefic, pentru că ajută la dezvoltarea individuală a copilului, fără intervenția părinților.
„Există două modele unul se referă la similaritate sau simbioză, a fi ca mine. Și unul bazat pe stimularea autonomiei. Acesta din urmă este cel sănătos și de dorit care asigură psihicului o bună bază de împlinire. Celălalt duce la o formă de manifestare în copil a unor similitudini ale părintelui ceea ce va crea o conflictualitate interioară mare, stres accentuat în copilul devenit adult. Este numită confuzie identitară” mai spune prof. Diana Vasile, Doctor în Psihologie, co-fondator și președinte ISTT.
Ce este narcisismul parental?
Literatura de specialitate vorbește despre apariția fenomenului de narcisim parental atunci când explică modelul de similaritate. Practic, deși părinții doresc să fie buni și responsabili, ajung să aibă grijă de copiii lor doar din perspectiva adultului, fără să ia în seamă ce-și doresc cei mici.
„Acest model de similaritate are la rândul lui niște elemente explicative. În general, este vorba despre părinți care la rândul lor au avut experiențe dificile și și-au dorit să-și continue viața prin copiilor lor. Iar aici apare ceea ce unii specialiști în psihologie numesc narcisismul parental. Pe de o parte vorbim despre părinți care doresc să fie buni, dar în același timp sunt părinți care vor să-și crească copiii doar în perspectiva lor” mai spune prof. Diana Vasile, Doctor în Psihologie, co-fondator și președinte ISTT.
