Un nou studiu publicat în revista PLOS One arată că aerul din locuințele și mașinile noastre este plin de microplastice suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni. Aceste particule provin din degradarea obiectelor de uz casnic care conțin plastic, precum covoarele, draperiile, mobilierul și componentele interioare ale autoturismelor.
Potrivit cercetătorilor Jeroen Sonke și Nadiia Yakovenko de la Universitatea din Toulouse, oamenii petrec în medie 90% din timp în spații închise, fără să fie conștienți că inhalează zilnic aproximativ 68.000 de particule microplastice cu dimensiuni între 1 și 10 micrometri – o cantitate de 100 de ori mai mare decât estimările anterioare. Spre comparație, o celulă roșie din sânge are între 6,2 și 8,2 micrometri, iar o bacterie E. coli măsoară aproximativ 1-2 micrometri.
„Aceste particule sunt un pericol invizibil despre care abia începem să înțelegem implicațiile asupra sănătății”, avertizează autorii studiului. Microplasticele pot contribui la afecțiuni respiratorii, dezechilibre endocrine, tulburări neurologice, infertilitate și chiar cancer. Alte cercetări recente au identificat prezența microplasticelor în sângele uman, țesuturi pulmonare, ficat, placentă, urină și chiar în creier.
De asemenea, interioarele mașinilor sunt un mediu deosebit de expus la contaminare, fiind spații mici, slab ventilate și bogate în materiale plastice. Cercetătorii au descoperit o concentrație de 2.238 de particule microplastice pe metru cub în interiorul mașinilor, față de 528 într-o locuință.
Pentru măsurători, echipa a utilizat o tehnologie avansată – microscopia Raman – capabilă să detecteze particule extrem de mici, până la 1 micrometru. Totuși, studiul nu a putut identifica nanoplasticele, considerate de experți cele mai periculoase pentru sănătate, deoarece pot pătrunde în celule și organe, transportând substanțe toxice precum PFAS și metale grele.
Industria plasticului, prin vocea reprezentanților săi, a exprimat rezerve privind metodologia studiului, semnalând nevoia unor cercetări suplimentare pentru confirmarea impactului asupra sănătății umane. Cu toate acestea, concluziile cercetătorilor subliniază clar: aerul din spațiile interioare este o sursă majoră și ignorată de poluare cu microplastice.
