Statistic, România este una din țările europene cu cea mai ridicată incidență a mamelor minore. Fetițe de 13 sau 14 ani aduc pe lume copii, într-o societate care nu este pregătită se le ajute și să le ofere sprijin după momentul nașterii.
„Stăm cel mai rău din toată Europa, noi și Bulgaria. Este îngrijorător ce se întâmplă și ne gândim care vor fi consecințele pe termen lung în cazul adolescentelor care la 15 ani sunt însărcinate. Ne gândim la oportunitățile de viitor pe care o astfel de tânără le poate avea. Nu spunem că nu se poate trăi o viață de calitate, dar asta creează o problemă socială mare pentru mama și viitorul copil” susține Alexandra Miroslav, coordonatoare de programe educaționale Fundația „Tineri pentru tineri”, invitată în cadrul emisiunii „Ne facem mari”.
Fără politici publice de susținere
Dacă în trecut existau politici publice prin care se punea accentul pe controlul sarcinilor în rândul adolescentelor, astăzi situația s-a schimbat semnificativ și există un oarecare dezinteres în a dezvolta programe de sprijin în acest domeniu.
„De mai bine de 10 – 15 ani au existat măsuri guvernamentale prin care exista un focus pentru sănătatea mamei și copilului și totodată despre viața sexuală a tinerilor. În anii 90, România avea o cifră îngrijorătoare la numărul de sarcini, inclusiv de avort, pentru că nu se știau multe lucruri despre contracepție și nu era accesibilă. În prezent, nu mai există însă atât de multă asumare politică atunci când vorbim despre astfel de programe„ atrage atenția Alexandra Miroslav, coordonatoare de programe educaționale Fundația „Tineri pentru tineri”, invitată în cadrul emisiunii „Ne facem mari”.
