Otorinolaringologia, sau pe scurt ORL, este o specialitate medicală și chirurgicală care se ocupă cu diagnosticarea și tratamentul bolilor care afectează capul, gâtul și urechile. „Rolul medicului ORL este să deschidă calea aerului către corp, calea oxigenului către corp, să îl facă pe om să respire bine și corect”, a explicat dr. Ana Maria Apostol, medic primar ORL în cadrul MedLife.
Pasiunea pentru medicină a venit în cazul dr. Ana Maria Apostol când era în gimnaziu. Din dorința de a înțelege știința corpului uman a studiat anatomia, apoi la liceu s-a implicat mai mult în activități care presupuneau întrajutorarea oamenilor. „Când în clasa a XI-a m-au întrebat părinții ce vreau să devin, le-am zis că vreau să fiu medic. Familia mea nu avea niciun cadru medical în familie, așa că a rămas șocată. A trebuit să le demonstrez părinților că asta îmi doresc foarte mult, așa că am intrat la Medicină învățând sârguincios, nopți întregi, chiar dacă terminam un liceu cu profil pedagogic, la clasa de mate fizică (Liceul Elena Cuza, București), a povestit dr. Ana Maria Apostol. Inițial atrasă de cercetare în primii doi ani ai studenției, medicul a avut o revelație în spital: „am văzut tristețea care „sălășluia” în spitale. Erau foarte mulți oameni bolnavi, care cereau atenție cadrelor medicale și se simțeau singuri acolo în patul de spital și din momentul acela mi-am dat seama că oamenii au nevoie de umanitate, au nevoie de cineva să le zâmbească, să le spună că o să se facă bine, nu doar să le prescrie un tratament sau să le pună o perfuzie. Din momentul acela mi-am dat seama că vreau să fiu mai aproape de oameni”, a mărturisit medicul, care atunci când a început specialitatea ORL s-a angajat la MedLife și de atunci a rămas aici. Sunt deja 13 ani, între timp a devenit medic primar, a acumulat experiență, iar pasiunea pentru profesie a rămas la fel de puternică.
„Am intrat în ORL cu ideea că îi voi face pe copii să sufere mai puțin când răcesc”
Alegerea specialității ORL a fost influențată și de propria copilărie, marcată de vizite frecvente la medicul ORL din cauza răcelilor. Mama i-a fost suportul emoțional de-a lungul vieții și tot mama a fost cea care a sfătuit-o să aleagă această specialitate. „Mama mi-a zis: fă-te medic ORL, pentru că tu în copilăria ta ai fost pacient fidel al cabinetului ORL, ai fost un copil cu multe răceli, ai avut multe otite și ai suferit. Îi vei ajuta și tu pe copiii care vor fi răciți și poate nu vor mai suferi cât ai suferit tu”, a povestit medicul. Și chiar dacă la început nu știa exact ce implică această specialitate, un singur gând l-a avut de la început și cu el a rămas: „Am intrat în ORL cu ideea că îi voi face pe copii să sufere mai puțin când răcesc.”
De ce respirăm prost?
Otorinolaringologia este esențială pentru calitatea vieții, deoarece guvernează funcții vitale precum auzul, echilibrul și, mai presus de toate, respirația. „Medicul ORL este foarte important pentru oameni, fiindcă le asigură respirația. Trebuie să-l facă pe om să respire corect și bine pe nas. Din nefericire, sunt foarte mulți oameni care respiră prost pe nas”, a atras atenția dr. Apostol.
Dintre cauze, medicul a menționat aerul poluat pe care-l respirăm – care conține multe pulberi, alergeni, bacterii și virusuri. Toate acestea inflamează foarte tare mucoasa nazală, iar de aici nu mai e decât un pas către diverse afecțiuni. De altfel, numeroase studii internaționale leagă în mod direct poluarea aerului de inflamația mucoasei nazale și, implicit, de dificultățile de respirație pe nas (congestie nazală, rinită, sinuzită cronică). De exemplu, rinita, caracterizată prin inflamația și umflarea mucoasei nazale, este una dintre cele mai frecvente afecțiuni respiratorii asociate cu poluarea. Studiile epidemiologice demonstrează o asociere puternică între expunerea la poluanți și prevalența, severitatea și utilizarea serviciilor de sănătate pentru rinita alergică.
Mai mult, expunerea constantă la aerul poluat poate evolua de la o simplă rinită la o inflamație cronică a sinusurilor și a țesuturilor nazale, ajungându-se la sinuzită cronică. Cercetări, conduse de oameni de știință de la Johns Hopkins Medicine, au oferit dovezi biologice și moleculare directe că expunerea continuă la aer poluat (particule fine PM2.5) a dus la sinuzită cronică.
„Trăim pe generatorul de rezervă”
În viziunea dr. Apostol, o respirație deficitară afectează întregul organismul, deoarece „pentru toate organele noastre ne trebuie oxigen. Eu le spun oamenilor că trăiesc pe generatorul de rezervă, fiindcă din toată capacitatea nazală pe care o au, respiră cam 40%”, a atras atenția medicul. Misiunea medicului este de a restabili această funcție vitală, tratând cauze frecvente precum rinita cronică hipertrofică (nasul înfundat permanent) sau deviația de sept. „Dacă nasul are probleme, atunci suferă și gâtul, faringele, amigdalele, laringele și suferă și urechile”, a semnalat medicul.
Top 3 afecțiuni cauzate de respirația dificilă
În activitatea zilnică, dr. Ana Maria Apostol vede atât adulți, cât și copii. Conform observațiilor sale, cea mai frecventă cauză a problemelor de respirație nazală este în prezent rinita cronică hipertrofică, manifestată prin nasul înfundat în permanență.
„În trecut, principala asociere cu un nas înfundat era deviația de sept. Aceasta reprezintă o problemă structurală – un cartilaj deviat (strâmb) în interiorul nasului care ocupă o parte din spațiul cavității nazale, forțând persoana să respire corect doar pe o singură fosă nazală. În prezent însă, deși deviația de sept rămâne o problemă, principala cauză a obstrucției nazale o reprezintă inflamarea sau congestia cronică a mucoasei nazale (mucoasa din interiorul nasului), și anume mărirea în volum a unor structuri fiziologice situate pe peretele lateral al foselor nazale, cornete nazale. Această inflamație apare ca o reacție permanentă la factorii din aerul pe care îl respirăm”, a explicat medicul ORL.
În topul celor mai frecvente afecțiuni cauzate de respirația dificilă, medicul a pus pe locul secund adenoida cronică hipertrofică la copii, cunoscută popular ca polipi. Polipii sunt o structură de țesut limfatic (vegetații adenoide) situată în spatele nasului, al cărei rol este să lupte cu germenii. „Acești polipi se inflamează foarte mult, între 2 și 6 ani, din cauza virozelor nenumărate care vin asupra copiilor, dar și din cauza alergenilor și a prafului pe care îl respirăm. În multe situații, mărirea excesivă a polipilor necesită intervenție chirurgicală”, a spus medicul.
Pe locul trei în top se situează otitele medii, adesea complicații asociate inflamației acute sau cronice și obstrucției nazale la copii. „Otita medie este de obicei o complicație a unei răceli și poate duce la scăderea auzului (hipoacuzie) și dureri de ureche,” a spus dr. Apostol.
Dincolo de cabinet: genetica și viitorul ORL
Deși pentru patologiile ORL comune (rinite, otite), testarea genetică nu este o practică standard, pot apărea uneori situații particulare în care genetica joacă un rol crucial, deschizând drumul către o medicină de mare precizie.
De exemplu, testarea genetică este vitală în identificarea cauzelor ereditare ale pierderii de auz la copii. Peste 50% dintre cazurile de surditate infantilă au cauze genetice, iar studiile din străinătate arată că identificarea mutațiilor (cum ar fi cele din genele GJB2) este esențială pentru alegerea intervenției corecte (aparat auditiv versus implant cohlear) și pentru consilierea părinților. O altă situație în care e nevoie de testare genetică este prezența mutației genetice m.1555A>G în ADN-ul mitocondrial, care face ca unii pacienți să fie extrem de sensibili la o clasă de antibiotice (aminoglicozide) folosite în infecții. O simplă expunere scurtă poate duce la pierderea permanentă a auzului. Testarea acestei mutații permite medicilor să evite prescrierea medicamentelor respective la pacienții cu risc, prevenind astfel o sechelă ireversibilă. Cea mai importantă referință clinică care integrează toate studiile despre această mutație și oferă recomandări practice este Ghidul Consorțiului de Implementare a Farmacogeneticii Clinice pentru Aminoglicozide și MT-RNR1 (CPIC R-Guideline for Aminoglycosides and MT-RNR1).
În practica medicală dr. Ana Maria Apostol se bazează pe o abordare modernă și personalizată. „Profesorii ne învață să nu aplicăm chiar standard, același protocol la toți, să luăm fiecare pacient ca un caz particular,” a concluzionat medicul care nu renunță niciodată la principiul său de bază – verificarea rezultatului tratamentului. „Eu chem pacientul la control. Îi spun: Uite, ți-am dat tratamentul acesta, te rog , vino înapoi la control să văd dacă a funcționat în totalitate, dispărând complet simptomatologia. Această monitorizare constantă asigură eficacitatea terapiei și permite ajustări rapide”.
Surse:
https://www.explorationpub.com/Journals/eaa/Article/100985
https://www.hopkinsmedicine.org/news/articles/2018/04/air-pollutions-link–to-chronic-sinusitis
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12120052/
https://cpicpgx.org/guidelines/cpic-guideline-for-aminoglycosides-and-mt-rnr1/
