Un studiu al Colegiului Medicilor din România evidențiază provocările medicilor de Sănătate Publică și Management.
Cercetarea a evidențiat faptul că cei mai mulți sunt nemulțumiți de lipsa locurilor de muncă, birocrație și influență politică.
În România profesează astăzi 213 medici specialiști și primari de sănătate publică.
Provocările medicilor, prezentate într-un studiu
Colegiul Medicilor a contribuit la realizarea studiului ”Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică şi Management din România – de la Rezidenţiat la Angajare”, care a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eşantion de 184 de medici (aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate), şi analizează parcursul profesional, motivaţiile, barierele şi perspectivele de carieră ale acestora.
”Deşi 97,6% dintre rezidenţi se declară mulţumiţi de pregătirea profesională, studiul indică probleme structurale majore: lipsa locurilor de muncă (43%) – principala barieră identificată; incertitudinea poziţiilor din sănătatea publică pentru profesionişti SPM; birocraţie şi influenţă politică în procesul tehnic decizional”, afirmă reprezentanţii Colegiului Medicilor.
În acelaşi timp, studiul ”conturează profilul unei noi generaţii de medici care aleg conştient să se specializeze în sănătate publică şi management sanitar”.
Astfel, 58,8% îşi doresc un mediu non-clinic, cu interes pentru promovarea sănătăţii (53%), prevenţie (46%), management sanitar (36%).
”Aceşti medici vizează roluri strategice în sistem – de la expert tehnic şi manager, până la consultant în politici publice”, explică reprezentanţii Colegiului Medicilor.
Totodată, dintre rezidenţi, 16,5% intenţionează să plece, 53,6% dau ca posibilă plecarea în funcţie de oportunităţi, iar 31% vor să rămână în România.
tudiul a fost realizat de Disciplina de Sănătate Publică şi Management a Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” (UMFCD), în colaborare cu Asociaţia Română de Sănătate Publică şi Management Sanitar (ARSPMS) şi cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică şi Management ale Universităţilor şi Facultăţilor de Medicină din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Constanţa, Craiova, Sibiu, Braşov, Oradea şi Galaţi, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România.
