O femeie din 20 din întreaga lume va fi diagnosticată cu cancer de sân pe parcursul vieții, atrage atenția Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC). Dacă ratele actuale continuă în acest ritm, până în 2050 vor exista 3,2 milioane de noi cazuri de cancer de sân și 1,1 milioane de decese cauzate de această maladie. „Cancerul mamar a devenit în 2020 cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial, depășind cancerul pulmonar, fiind prima cauza de mortalitate la femei prin cancer. Vestea buna este ca numărul supraviețuitoarelor de cancer mamar s-a triplat în ultimii 60 de ani, datorita programelor de screening mamografic”, atrage atenția dr. Elena Saviuc, medic primar radiologie-imagistică medicala în cadrul MedLife Piatra-Neamț.
Screening-ul mamografic salvează vieți!
În fiecare minut, patru femei sunt diagnosticate cu cancer de sân în întreaga lume și o femeie moare din cauza acestei boli, conform datelor IARC.
„Din păcate, progresele în tratamentul cancerului mamar nu au reușit să depășească dezavantajul diagnosticului în stadii avansate ale tumorii, ceea ce însemnă că depistarea precoce rămâne cheia. Depistarea precoce a cancerului de sân înseamnă decelarea tumorilor la dimensiuni cât mai mici, cu un număr minim de ganglioni limfatici afectați și grad histologic (agresivitate) mai mic, astfel încât tratamentul sa fie mai puțin agresiv si mai eficient, iar mortalitatea prin cancer mamar să scadă.
Mamografia este considerată, în prezent „standardul de aur” în depistarea precoce a cancerului mamar. Screening-ul mamografic organizat (anual) a demonstrat o reducere cu 40% a mortalității prin cancer de sân la femeile de peste 40 de ani cu risc intermediar, deci putem afirma că screening-ul mamografic salvează vieți!”, a precizat dr. Saviuc.
Mamografie sau ecografie și de la ce vârstă?
Controlul senologic ar trebui sa înceapă la vârsta de 25 de ani și să se efectueze anual, fără limită de vârstă, una din 8 femei din Uniunea Europeană având riscul de a fi diagnosticată cu cancer mamar pana la vârsta de 85 de ani. Mamografia si ecografia sunt 2 tehnici complementare, adesea fiind utilizate împreună, fiecare din ele având avantaje si limite.
Medicii recomandă inițierea mamografiilor începând cu vârsta de 40 de ani (conform ghidurilor ACR – American College of Radiology și SBI – Society of Breast Imaging).
„De regulă, vârsta de 40 de ani este pragul în funcție de care stabilim ordinea investigațiilor – femeile până în 40 de ani vor efectua de primă intenție ecografia, iar cele de peste 40 de ani, mamografia, în ambele situații acestea putând fi completate după caz cu alte tehnici complementare (eco-elastografia, mamografia 3D cu tomosinteză, IRM mamară cu substanță de contrast, mamografia cu contrast).
Cel mai frecvent motiv pentru care se recomandă ecografia mamară în completarea mamografiei, chiar dacă ultima nu prezintă modificări suspecte, este densitatea crescută a sânilor mamografic. Pana la 50% dintre femei au sânii denși mamografic, aspect ce ține de constituția fiecăreia. Densitatea mamografică joaca un dublu rol – pe de o parte, reprezintă un factor de risc independent pentru dezvoltarea cancerului mamar, iar pe de altă parte, reduce sensibilitatea tehnicii prin reducerea vizibilității, cancerul având aceeași densitate mamografică precum țesutul fibro-glandular”.
De altfel, in ultimii ani se discuta despre screening-ul mamar personalizat, adaptat nevoilor fiecărei femei, deoarece suntem diferite si avem nevoi diferite, asa-numitul concept „One size doesn’t fit all”.
Mituri despre mamografie
Multe paciente evită mamografia din cauza unor mituri răspândite de-a lungul timpului. Dr. Elena Saviuc demontează câteva dintre acestea:
„Mamografia doare” – Disconfortul este minim și poate fi redus dacă examinarea este făcută în afara perioadelor de sensibilitate crescută a sânilor. „Mamografia nu este o tehnică dureroasă; puteți evita perioadele când sânii sunt mai angorjați pentru a reduce disconfortul din timpul examinării”, a explicat medicul.
„Mamografia este periculoasă” – Compresia din timpul examinării nu produce leziuni, iar doza de iradiere în urma unei mamografii este echivalentul a 6 săptămâni de expunere la radiația naturală, cea mai mare sursă a acestui fond natural fiind radonul din materialele de construcție (adică din casele noastre). Beneficiile depistării precoce a cancerului mamar depășesc cu mult riscurile teoretice ale expunerii la radiații. „Raportul între numărul de vieți salvate prin screeningul mamografic anual și numărul de vieți pierdute teoretic prin expunerea la radiațiile din screening, este de 50-75:1”, a spus dr. Saviuc.
„Mamografia nu este necesară, dacă nu am simptome” – „Cancerul mamar are o dezvoltare insidioasă, fără manifestări vizibile, de cele mai multe ori partea evidentă clinic fiind doar „vârful iceberg-ului”, depistarea în stadii incipiente fiind esențială pentru un tratament eficient.”
„Daca am ieșit bine la control, înseamnă ca nu mai trebuie sa vin” – controlul anual este foarte important, femeile care ratează un control medical anual având un risc de 2,3 ori mai mare de mortalitate prin cancer mamar, prin ratarea cancerelor de interval, acele cancere care încă nu sunt vizibile mamografic in momentul examinării, dar care se vor dezvolta în timp și vor deveni aparente la următorul control.
„Mamografia este necesara doar daca se vede ceva suspect la ecografie” – dacă aveți peste 40 de ani și nu ați mai făcut niciodată mamografie sau nu ați mai făcut o mamografie de peste 2 ani, prima investigație care se recomanda este mamografia, care ulterior va fi completata de ecografie și nu invers.
Rolul medicului imagist în prevenția cancerului de sân
Imagistica medicala este o disciplină în care precizia și atenția la detalii sunt fundamentale. „Imagistica medicală presupune o bază solidă de informații medicale (anatomie, anatomopatologie, fiziologie, fiziopatologie etc.), care în final se „traduc” în niște imagini, astfel încât acestea îți pot spune o multitudine de lucruri despre ce se întâmplă în acel moment într-o anumită parte a corpului uman. De cele mai multe ori, radiologul rămâne în spatele ecranelor, comunicarea pacientului realizându-se prin intermediul medicului curant și a unui raport scris de către medicul radiolog”, a precizat dr. Elena Saviuc.
Mamografia si ecografia mamara permit în acest sens o interacțiune directă a radiologului cu pacienta, senologia, ramura imagisticii medicale care se ocupă de patologia glandei mamare, reprezentând în sine o supraspecializare, care include radiologul aproape în întregul circuit, începând de la anamneză, determinarea grupului de risc, examenul clinic, interpretarea mamografiei și a IRM mamare, efectuarea ecografiei și a eco-elastografiei mamare, biopsia leziunilor suspecte depistate, stadializarea preterapeutică și urmărirea postoperatorie, comunicarea diagnosticului, respectiv recomandările de supraveghere.
Una dintre cele mai importante misiuni ale medicilor este aceea de a informa femeile despre importanța controalelor regulate.
„Informarea corectă a pacientei referitor la factorii de risc și la momentul potrivit pentru inițierea controlului sânilor, cu stabilirea tehnicilor imagistice potrivite (mamografie, ecografie, IRM) și a intervalelor de control, fără a induce o senzație de frică sau de stres suplimentar, făcând din prevenție o rutină, este esențială. Prevenția trebuie să devină o rutină, nu un motiv de stres sau frică,” a spus dr. Elena Saviuc.
Relația cu pacientele, un aspect esențial al profesiei
Fiind un domeniu cu un puternic impact emoțional, imagistica medicală necesită o relație de încredere între medic și pacientă, iar asta presupune o bună comunicare.
„Le explic pacientelor pe parcursul investigațiilor ce se întâmplă în corpul lor, de ce sunt necesare anumite investigații și ce urmează după diagnostic. Acest proces ajută la reducerea anxietății și la creșterea gradului de încredere. Emoțiile sunt mari de ambele părți atunci când o pacientă vine fără nicio suspiciune și află că are cancer, dar dacă acesta este într-un stadiu incipient, șansele de vindecare sunt mai mari, iar pe lângă vestea proasta îi poți oferi și o doză de optimism”, a mărturisit dr. Saviuc, care consideră că prevenția este cheia sănătății și le îndeamnă pe toate femeile să facă din controalele regulate o prioritate: „Cancerul mamar este un proces care se dezvoltă silențios. Dacă ne verificăm sânii periodic, putem detecta boala la timp și salva vieți. Scopul nostru nu este să inducem anxietate, ci să oferim informații corecte și să sprijinim femeile în lupta pentru sănătatea lor.”
Sursa:
https://www.iarc.who.int/wp-content/uploads/2025/02/pr361_E.pdf
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
