Asociaţii ale pacienţilor au transmis, joi, o scrisoare deschisă premierului interimar Ilie Bolojan, în care atrag atenţia că discontinuităţile de aprovizionare cu medicamente şi retragerile de pe piaţă sunt o vulnerabilitate structurală, cu efecte directe asupra aderenţei la tratament şi asupra echităţii accesului. ”Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”, avertizează asociaţiile, adăugând că un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economiseşte pe hârtie, dar lasă pacienţii fără tratamentul de care depind.
Mai multe asociaţii ale pacienţilor au transmis, joi, o scrisoare deschisă premierului interimar Ilie Bolojan, în care se referă la accesul real la medicamente.
Organizaţiile comentează ultima declaraţie a premierului interimar, potrivit căreia, “în loc să ai un medicament foarte scump, care face cam acelaşi lucru, ai putea să ai un medicament şi jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleaşi probleme şi să ai un acces mai mare al pacienţilor”.
Organizaţiile apreciază că “este normal ca statul să compare costuri, să elimine risipa şi să susţină utilizarea medicamentelor generice atunci când acestea sunt disponibile, indicate şi pot asigura continuitatea tratamentului”, însă avertizează că, deşi uneori un generic reprezintă o alternativă corectă şi benefică, “alteori, o asemenea comparaţie este pur şi simplu imposibilă”.
“Iar atunci când devine politică publică fără analiză clinică, economică şi de disponibilitate, ea poate produce consecinţe grave pentru pacienţi. Problema reală este că un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni. În România, discontinuităţile de aprovizionare şi retragerile de pe piaţă sunt o vulnerabilitate structurală, cu efecte directe asupra aderenţei la tratament şi asupra echităţii accesului”, arată semnatarii scrisorii.
Citând datele unui studiu recent, bazat pe date naţionale pentru perioada 2017-2024, organizaţiile afirmă că episoadele de penurie au precedat, în medie, retragerile permanente cu aproximativ doi ani. Studiul identifică, de asemenea, o fragilitate a pieţei care afectează inclusiv produsele generice şi biosimilare.
“Aşadar, întrebarea nu este doar «cât costă un medicament?», ci şi «va exista el în farmacie şi în spital, continuu, atunci când pacientul are nevoie de el?». Dacă un tratament este schimbat repetat din cauza lipsei de pe piaţă, dacă pacientul trebuie să alerge între farmacii, să întrerupă terapia sau să rămână fără opţiuni, economia aparentă din buget se poate transforma în complicaţii, internări, pierderi de şansă şi costuri mai mari pentru întregul sistem”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
